România și drepturile lingvistice în administrația publică. Analiză de situație

By in ,
977

Perioada de derulare: mai 2014 – februarie 2015

Scopul cercetării

România a semnat Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare în 1995 și a ratificat-o în 2008. Obligațiile asumate au intrat în vigoare la 01.05.2008. România și-a asumat cerințe și obligații cu privire la limba maghiară în șapte domenii: 1) învățământ, 2) justiție, 3) administrație publică și servicii publice, 4) media, 5) activități și instituții culturale, 6) viața economică și socială, 7) raporturi transfrontaliere.

Scopul cercetării a fost verificarea celor asumate în domeniul administrației publice și a constat din trei părți:

  1. Analiză legală – pentru a vedea în ce formă au fost cele asumate mai sus implementate în legislația română, sub ce formă asigură România drepturile de limbă asumate pentru vorbitorii de limba maghiară în cadrul administrațiilor locale, respectiv în ce măsură au fost puse în aplicare recomandările Consiliului de Miniștri.
  2. Cerere date oficiale – am cerut într-o solicitare în limba maghiară de la fiecare primărie în cauză date publice cu privire la aplicarea drepturilor de limbă și am analizat comunicarea online ale acestor instituții.
  3. Analiză statistică – după colectarea de date, am comparat rezultatele în cadrul cercetării cu datele similare colectate în 2008 de către angajații Institutului de Cercetare ale Minorităților Naționale din Cluj.

Rezultatele cercetării

La solicitarea noastră am primit răspuns de la 130 de primării (40%).

Am compilat situația utilizării limbii maghiare în următorul tabel. Pentru o privire de ansamblu mai bună am comparat datele colectate cu rezultatele cercetării similare a Institutului de Cercetare ale Minorităților Naționale din 2008.

Publicații, prezentări și apariții în presă până în momentul de față referitor la această temă

Publicații:

Apariții în presă:

54321
(0 votes. Average 0 of 5)