Din anii 1930 una din temele importante adresate de elitele maghiare din România este emigrarea, respectiv migrația economică. Dacă înainte de revoluție problema avea un pronunțat caracter moral (discuțiile “se poate” sau “nu se poate” trăi în România ca și maghiar, din 1937 și 1987), după 1990 fenomenul a intrat și în vizorul cercetării științelor sociale. În privința discursului privind migrația maghiarilor din Transilvania au reprezentat puncte de cotitură recensămintele din 1992, 2002 și 2011, unde problema a apărut în contextul scăderii populației maghiare din România.

În ultimul deceniu au apărut mai mult analize care indicau faptul că au început să se schimbe tendințele de migrație ale maghiarilor din Transilvania, din ce în ce mai mulți aleg o țară mai îndepărtată decât Ungaria, respectiv pare să crească și numărul acelora care se înscriu la studii superioare sau se angajează în țări mai îndepărtate. Totodată mai multe studii atrag atenția asupra faptului că disponibilitatea de migrație este destul de ridicat în rândul maghiarilor din țară.

Un studiu realizat de Institutul Bálványos la începutul anului 2019 pe un eșantion reprezentativ pentru Ținutul secuiesc atrage atenția asupra faptului că 22% din populația din regiune s-ar muta în Europa de Vest sau în Statele Unite și 21% dintre respondenți au confirmat că au membri de familie care au trăit în străinătate în ultimii 3 ani.

Datele de mai sus atrag atenția asupra faptului că migrația este o preocupare majoră a maghiarilor din România, cu toate că știm însă foarte puține lucruri despre cei care decid într-adevăr să emigreze chiar și temporar.

În ultimele decenii numai puține cercetări cantitative s-au axat pe migrația maghiarilor din Transilvania.

Scopul prezentei cercetări este de a găsi răspunsuri la întrebarea de ce au părăsit/părăsesc România maghiarii din Transilvania care trăiesc în străinătate (dar nu în Ungaria), cum trăiesc ei acolo unde s-au stabilit, și în ce măsură reușesc ei să își creeze în jurul lor „o mică lume maghiară”. De asemenea vrem să aflăm felul în care ei se raportează la România și Ungaria, dacă intenționează să revină sau nu și care este intensitatea legăturii cu ținutul natal. Dincolo de cele menționate mai sus o întrebare centrală a cercetării este faptul dacă există sau nu rețele de maghiari din Transilvania, sau dacă maghiarii din Transilvania se racordează la rețele panmaghiare existente.

De antecedente cercetării ține cercetarea efectuată de Institutul de Cercetare a Minorităților de pe lângă Academia de Științe Maghiară (MTA TK KI), intitulată Maghiari în străinătate, care a studiat emigrarea din Ungaria și modul de trai al celor din Ungaria care lucrează sau trăiesc în străinătate. Maghiarii din Ardeal în lume 2020 a adaptat formularul elaborat de MTA TK KI, acordând o atenție deosebită situației lor specifice cum ar fi presupusele legături cu cele două țări – România și Ungaria. Scopul declarat al culegerii de date este și compararea rezultatelor celor două cercetări.

Derularea cercetării

• Finalizarea formularului și a planului de cercetare
• Adunarea bibliografiei legate de migrația maghiară din Ardeal
• Lansarea formularului
• Campanie media și de reclamă în rândul maghiarilor ce trăiesc în străinătate
• Prelucrarea datelor
• Finalizarea și prezentarea raportului cercetării

Partenerii și partenerii media ai cercetării din Ardeal

• Universitatea Sapientia, Facultatea de Științe și Arte
• Grupul Erdélyi Médiatér Csoport